Ilie Rosu

La maratonul international Bucuresti, Ro Club Maraton, cel mai mare club al maratonistilor amatori din Romania,  a lansat actiunea “Granitele nu sunt limite”. La aceasta actiune am aderat trei membri ai clubului, care ne-am propus sa ducem proiectul pana la capat si sa demonstram la final, luand ca etalon o cursa de maraton, ca Granitele umane pot fi depasite si ca limitele geografice pot  fi atinse.

Noi,  Ilie Rosu – ofiter in rezerva, Viorica Gabrian – medic, Dan Lixandru –sociolog,  ne-am propus sa alergam in 6 luni cate un maraton pe fiecare continent.

Cand Daniel Lixandru a lansat actiunea la maratonul Bucuresti, toata lumea s-a uitat la el ca la o masina straina. Suna  interesant si batea cu mesajul meu:

“Daca vrei poti, nimic nu e imposibil si niciodata nu-i prea tarziu sa poti si tu! Daca ai avut vreodata un vis la care ai renuntat, nu-l abandona,  el chiar poate deveni realitate, trebuie doar sa vrei si tu! Incepe de maine!”

Imi amintesc ca eram concentrat pe  cursa, ce urma sa vina a doua zi.  Cu numai 6 zile in urma, alergasem cu trei drapele la maratonul de la Bruxelles. Imi amintesc ca am facut repede cel mai simplu calcul, adunand  la cursele mele inca   5 maratoane cu drapelul Romanie.  Eram suparat, pentru ca nu reusisem sa-mi expun pe peretii cortului,  tricourile cu care  eram imbracat in  cursele cu drapelul Romaniei. Aveam inghesuite in geanta, 11 tricouri, inscriptionate, fiecare cu mesajul lui,  pe care as fi vrut sa le expun undeva. Tricoul de la Boston, langa cel de la Moscova!   Am continuat si la urmatoarele curse sa scriu cate un mesaj pe tricourile mele,   la Atlanta va fi al 25-lea meu mesaj!

Mesajele de pe tricouri:  “Romania Italia Impreuna”, “Romania USA Impreuna”, “Romania Luxemburg Impreuna”, “Romanii si ungurii doar impreuna”, “Romania Grecia Impreuna”, “Onor Armatei Romane”, “Da, se poate,  Romania Rusia Impreuna”, “Romania Belgia Uniunea Europeana Impreuna”, “Impreuna oprim violenta pe stadioane”, “Romania -Asociatia Romana pentru propaganda si Istoria Aeronautica (Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coanda, Dumitru Prunariu) -Italia -Asociazione Arma Aeronautica-Club Frecce Tricolore Impreuna”,” Romania Portugalia Impreuna”,” Romania Emiratele Arabe Unite Impreuna”, “Romania Maroc Impreuna” i-au facut pe spectatorii de pe margine sa inteleaga mai usor gestul meu de a alerga cu drapele.

Trei dintre noi ne-am incumetat sa pornim  in acest proiect. Pentru unii, la prima vedere pare doar o continuare, intr-un ritm mai sustinut, a efortului dintr-o cursa obisnuita de maraton.

Pentru altii insa, pare o actiune  imposibila. Ca dimensiune este  ceva asemanator cu propunerea primarului general al capitalei, Sorin Oprescu, ca orasul Bucuresti sa organizeze olimpiada de vara. Un proiect tare, pe care romanii l-au ucis din fasa.  Mentalitatea nostra de  infranti, mediatizata zilnic in societatea romaneasca, in spatele unui plan bine pus la punct, a invins din nou. E mai comod sa stai deoparte, si sa asisti cum energiile  a 2-3 generatii   se pierd si cum zeci si zeci de proiecte ale romanilor raman asternute doar pe hartie.  Noroc ca  nu toti romanii se considera infranti,  perseverenta unui grup inimos de romani, care  se lupta sa trimita o racheta romaneasca in spatiu, fiind cel mai bun exemplu. Chiar daca in capitala lucrurile nu sunt prea pe roze,  toata admiratia mea pentru primar, pentru ca a avut curajul sa gandeasca si sa creada, ca Romania se poate bate de la egal la egal cu marile forte ale lumii, pentru a primi drepturile de organizare pentru olimpiada de vara. Pacat ca a fost singur!

Nu-l pot uita pe acel tanar  din cursa de la  maratonul Marrakech,  care in timpul cursei alerga si imi tot arata  emblema  clubului Barcelona, inscriptionata pe tricoul lui. Cautam un model  pentru  viata noastra, unul de invingator, iar tanarul acela si-a ales ceva simplu, una dintre cele mai titrate  echipe de fotbal din lume, FC Barcelona. Copiii din Romania, fac si ei la fel!

Mi-am propus sa alerg maratoanele, ducand cu mine  in curse, 3 drapele de dimensiuni oficiale, drapelul Romaniei, Uniunii Europene si pe cel al tarii gazda, transmitand un mesaj de pace si de prietenie. Incerc sa transmit si alte mesaje, in care cred,  “Da. Romania, poate!” si “Yes, I can!”.

Am parcurs deja prima etapa a proiectului, alergand impreuna pe continentele Europa, Asia si Africa. In 2010 am alergat mai multe maratoane pe continentul european, printre care Bucuresti si Atena.

Principalul meu reper, ramane insa cursa de la Bruxelles, in care am alergat cu drapelele Romaniei, Uniunii Europene si Belgiei, cu un start care a avut loc din inima Uniunii Europene, pe care am dedicat-o atunci, implinirii a 130 de ani de relatii romano-belgiene. Pe timpul cursei am fost sustinut de  concurentii din proba de maraton si de romanii din Bruxelles.

De la acea data,  10.10.2010,  am alergat pe continentul european inca 4 maratoane:  Bucuresti, Atena, Torino si Lisabona.   La Canberra, pe data de 10.04.2011,  as putea avea 10 maratoane in 6 luni pe 6 continente, sau chiar mai mult, ducand cu mine spiritul de fair-play, din orasele  prin care am alergat.

Vreau sa demonstrez ca, mesajul de pace si de prietenie pe care l-am purtat pentru prima data pe 21 martie 2010, prin fata cetatii Vaticanului, la maratonul de la Roma, poate fi transmis peste tot in lume. Trebuie doar sa crezi, sa vrei si sa poti.

Pe 20 martie 2011, la maratonul de la Atlanta se va implini un an de zile de la memorabila cursa de la Roma. In aceeasi zi imi voi sarbatori ziua de nastere si voi fi foarte puternic motivat in cursa. 15 maratoane in 12 luni,   cu drapelul Romaniei si cu drapelul tarilor gazda sau  cu cel al Uniunii Europene,  nu stau la indemana oricui!  La Atlanta voi alerga al 25-lea meu maraton oficial. Si cand ma gandesc ca primul meu maraton oficial a fost pe 5.10.2008 la Budapesta….

Cuvantul IMPREUNA, inscriptionat pe tricourile mele,  l-am asociat prieteniei dintre Romania si tara in care am alergat, Romania-Tara gazda – Impreuna, sau l-am combinat alaturi de alte cuvinte, pentru a transmite un mesaj si in tara: Romanii si ungurii doar impreuna, Impreuna oprim violenta pe stadioane sau Impreuna – Onor Armatei Romane.

La finele actiunii pe continentele lumii, as putea  ajunge la 17 maratoane in 13 luni. 17 curse in care am scrasnit din dinti pentru Romania,  i-am facut pe spectatori sa strige tare Romania, iar pe cei care n-au putut striga cu voce tare, i-am facut sa-i rosteasca  numele  in gand.

Gestul meu, acela de a purta in mainile mele, alaturi de drapelul Romaniei si drapelul Uniunii Europene,  ar trebui sa  fie perceput simplu, chiar ma simt un cetatean european.

Dupa terminarea maratoanelor pe cele 6 sau 7 continente, intentionez sa depun drapelele Romaniei si Uniunii Europene la Muzeul Militar Central  si sa inscriptionez pe ele data si locul curselor in care au “alergat” impreuna: vor fi pe drapelul Romaniei: 18 maratoane, iar pe drapelul Uniunii Europene: 11 maratoane.  Faptul ca au facut impreuna inconjurul lumii, le va da o valoare deosebita, una, ca aceea atribuita  drapelelor de lupta.

As vrea sa duc cu mine in urmatoarele curse si un drapel al Organizatiei Natiunilor Unite, pe care, de asemenea sa il depun la muzeu, alaturi de celelalte doua drapele. Ca sa pot merge mai departe, trebuie intotdeauna sa am un plan al meu, de care sa ma agat, in momentele de mare dificultate. Acum il am.

Incercam sa tinem strans si de programul  nostru initial:

10.10.2010-30.10.2010-continentul Europa (Bruxelles, Bucuresti, Atena) – Indeplinit;
21 ianuarie, Emiratele Arabe Unite, Dubai – Indeplinit;
30 ian, 2011,Maroc,  Marrakes – Indeplinit;
20 martie, 2011, SUA, Georgia, Atlanta;
3 aprilie, 2011,  Chile, Santiago de Chile;
9-10 aprilie, 2011,  Canberra, Australia;

Nu suntem singurii. In acelasi timp cu noi, din alte puncte ale planete, cateva sute de maratonisti din intreaga lume au pornit in aceasta competitie, pe cele 7 continente, incercand sa-si depaseasca propriile limite. Chiar daca pana in acest moment romanii nu au reusit sa finalizeze cursa  pe toate continentele, important pentru Romania este ca multi romani viseaza la aceasta prformanta, crezand  in ea. Constituiti intr-un grup de 3 persoane, cu varste, sexe  si profesii diferite, am pornit si noi pe acest drum, in cautarea luminitei de la capatul tunelului.

Pentru a avea  curajul sa gandest ca poti sa alergi in Antarctica, trebuie sa fii foarte bine pregatit fizic si mental. Alergarea unui maraton in Antarctica depinde  in cea mai mare parte de mijlocul de transport, pentru a ajunge pe continent, si de gasirea resurselor pentru deplasare. Daca vom avea noroc si sansa, suntem decisi sa alergam maratonul  si singuri, sa ne masuram o distanta de 1 km si sa ne invartim in jurul ei de 42 de ori.

Daca ar fi sa tinem cont de situatia politica,  sociala si economica prin care trece tara, ar trebui ca nici un roman sa nu mai alerge si sa trebuiasca sa inchidem parcurile, salile de sport si stadioanele.  Practic noi incercam sa demonstram ca Romania nu se opreste si nu se va opri in drum si ca ea dispune de suficienta energie pentru a se misca.  Obiectivul nostru este unul indraznet, care ar trebui sa beneficieze de sustinerea intregii Romanii. Este un mesaj adresat in special tinerilor din Romania, sa avem o mai mare incredere in noi, in romani, in Romania. Tinerii au nevoie  de acest mesaj,  ca de aer. Esenta miscarii, raman   insa munca,  transpiratia  si  truda de pe timpul  antrenamentelor. Putem incepe o constructie noua  numai prin sacrificii si prin munca.

Orice sprijin, moral sau material, este binevenit, pentru a putea finaliza IMPREUNA aceasta actiune. Asteptam cu incredere ca un numar cat mai mare de institutii si societati comerciale sa ne sustina.  Romtelecom, Nike, Tarom, au facut un pas. Alaturati-va lor!

Romania, urmeaza-ne, nu te lasa!